MECANISME NEURO-BIOLOGICE ȘI EMOȚIONALE IMPLICATE ÎN AGRESIVITATE
Cuvinte cheie:
sistem limbic, neurotransmițători, hormoni, agresivitate, emoțiiRezumat
Relația dintre o societate cu o dinamică complexă și de mare viteză, cu aglomerări urbane tot mai dense și agresivitate umană a căpătat, începând cu finalul secolului XX, tot mai multe dimensiuni. Agresivitatea poate fi privită fie în calitate de componentă comportamentală exprimată, fie ca factor de personalitate mai mult sau mai puțin prezent în comportament. Lucrarea de față este o revizie sistematică a literaturii de specialitate consultate. Scopul ei a fost de a oferi o bază teoretică, conceptuală a factorului psihologic agresivitate din perspectiva neuroștiințelor. Analiza a cuprins peste 70 de lucrări ale autorilor români și internaționale, din ultimii 10 ani, dar și lucrări de referință publicate în ultimii 30 de ani, de asemenea naţionale sau internaționale.
Rezultatele indică o tendință mai evidentă spre explicarea științifică a comportamentului agresiv pe baza interacțiunii dintre componentele sistemului limbic. Apoi, se are în vedere chimismul care se produce la nivel cerebral, influențele neurotransmițătorilor și hormonilor. Mai puțin a fost cercetat factorul psihic agresivitate sau relațiile dintre mecanismele emoționale și agresivitatea manifestă. De asemenea, se constată și o abordare a agresivității specifică anumitor culturi sau spații geografice pe a căror suprafață se manifestă culturi similare. Bazate pe cercetări evolutive de-a lungul timpului, studiile și concluziile cercetătorilor ultimilor ani relevă faptul că, deși există la nivelul creierului zone specializate în prelucrarea informațiilor de un anumit tip, acestea funcționează sistemic, integrat cu alte zone sau trasee nervoase.
Referințe
ANDELSON, R., Hormones, stress and aggression-a vicious cycle, Monitor on Psychology, American Psychological Association, 35, 10, 2004, Consultat în decembrie 2019 pe: http://www.apa.org/monitor/nov04/hormones.
BATRINOS, M.L., Testosterone and aggressive behavior in man, International journal of endocrinology and metabolism, 10, 3, 2012, p. 563–568, doi:10.5812/ijem.3661.
BOTEZ, M.I., Neuropsihologie clinică și neurologia comportamentului, Editura Medicală, București, 1996.
BOSCH, O. J., MEDDLE, S.L., BEIDERBECK, D.I., DOUGLAS, A.J., & NEUMANN, I.D., Brain oxytocin correlates with maternal aggression: link to anxiety, The Journal of neuroscience: the official journal of the Society for Neuroscience, 25, 29, 2005, p. 6807–6815. doi:10.1523/JNEUROSCI.1342-05.2005.
BRAIN FACTS, Aggression and the Brain, Brain facts publication, 2008. Accesat în decembrie 2019, la: https://www.brainfacts.org/archives/2008/aggression-and-the-brain.
ÇETIN, F.H, TORUN, Y.T., & GÜNEY, E., The Role of Serotonine in Aggression and Impulsiveness, IntechOpen, 2017. Consultat în ianuarie 2020, pe: https://www.intechopen.com/ books/serotonin-a-chemical-messenger-between-all-types-of-living-cells/the-role-of-serotonin-in-aggression-and-impulsiveness.
CIURBEA, F. –E., LEBAN, U., & RADA, C., The relationship between self-control and risks in adolescence - a systematic review, Studii și Cercetări de Antropologie, 7, 2021, p. 27. Accesat în octombrie, 2021 la: https://www.journalstudiesanthropology.ro/ro/no-7-2021-abstracts/r130.
CIURBEA, F. –E., RADA, C., & CRÎNGUȘ, C. –M., Violence among adolescents: risk and protective factors, Studii și Cercetări de Antropologie, 7, 2021, p. 28. Accesat în octombrie, 2021 la: https://www.journalstudiesanthropology.ro/ro/no-7-2021-abstracts/r130.
CUPAIOLI, F.A., ZUCCA, F.A., CAPORALE, C., LESCH, K.P., PASSAMONTI, L., & ZECCA, L. The neurobiology of human aggressive behavior: Neuroimaging, genetic, and neurochemical aspects. Progress in Neuro-Psychopharmacology and Biological Psychiatry, 106, 2021, ISSN 0278-5846. https://doi.org/10.1016/j.pnpbp.2020.110059.
DAVIDSON, R.J., & BEGLEY, S., Creierul și inteligența emoțională. Cum îți influențează tiparele lui unice felul în care gândești, simți și trăiești și cum le poți schimba, Editura Litera, București, 2013.
DĂNĂILĂ, L., & GOLU, M., Tratat de neuropsihologie, 1, Editura Medicală, București, 2000.
DENSON, T.F., O`DEAN, S.M., BLAKE, K.R., & BEAMES, J.R., Aggression in Women: Behavior, Brain and Hormones, Fronteers in Behavior Neuroscience, 12, 81, 2018, doi: 10.3389/fnbeh.2018.00081.
DEWEY, R.A., Introducere în psihologie, Academia Scientia, 2019. Accesat în decembrie 2019 la: https://www.scientia.ro/homo-humanus/introducere-in-psihologie-russell-a-dewey/7501-rolul-amigdalei-cerebrale-in-gestionarea-emotiilor-si-generarea-violentei-necontrolate.html.
DICȚIONAR MEDICAL, S.C. PCFarm Expert 2005 S.R.L. Accesat în ianuarie 2020, la: https://www.pcfarm.ro/dictionar.php?id=monoaminoxidaza%20(MAO).
GILAM, G., & HENDLER, T., Deconstructing Anger in the Human Brain, Research Gate, 2015, DOI: 10.1007/7854_2015_408.
GRAMMARIST. Accesat în decembrie 2019, la: https://grammarist.com/usage/aggression-aggressiveness/.
IONESCU, Ș., JACQUET, M.M., & LHOTE, C., Mecanismele de apărare, Teorie şi aspecte clinice, Iași, Polirom, 2002.
JONG, T.R., & NEUMANN, I.D., Oxytocin and Aggression, PubMed, 2017, https://www.ncbi.nlm. nih.gov/pubmed/28864975.
KLASEN, M. WOLF, D., EISNER, P.D., EGGERMANN, T., ZERRES, K., ZEPF, F.D., WEBER, R., & MATHIAK, K., Serotonergic Contributions to Human Brain Aggression Networks, Fronteers in Neuroscience, 13, 42, 2019, https://doi.org/10.3389/fnins.2019.00042.
KLEIN, Ș., Formula fericirii. Humanitas, București, 2005.
KOOLHAAS, J., & BOER, S., Coping Styles and Aggression: A Biobehavioral Approach. Emotion Regulation: Conceptual and Clinical Issues, 2004, DOI: 10.1007/978-0-387-29986-0_2.
LIEBERMAN, Z., & LONG, M.E., Dopamina. Editura Publica, București, 2019.
LINDQUIST, K.A., WAGER, T.D., KOBER, H., BLISS-MOREAU, E., & BARRETT, L.F., The brain basis of emotion: a meta-analytic review, The Behavioral and brain sciences, 35, 2012, p. 121–143. https://doi.org/10.1017/S0140525X11000446.
MADUKA, I.C., NEBOH, E.E., & UFELLE, S.A., The relationship between serum cortisol, adrenaline, blood glucose and lipid profile of undergraduate students under examination stress. African health sciences, 15, 2015, p. 131–136. https://doi.org/10.4314/ahs.v15i1.18.
MEDICAL UNIVERSITY OF VIENNA, Dopamine: Far more than just the 'happy hormone', ScienceDaily, 2016. Accesat în martie 2020 la: www.sciencedaily.com/releases/2016/08/ 160831085320.htm.
MINISTERUL JUSTIȚIEI.a., Situația cauzelor judecate în fond pe rolul instanțelor din România, având ca obiect principal „art. 197 CP – violul”, „art. 218 NCP – violul”, precum și situația persoanelor condamnate definitiv, în perioada 1990 – 2019, 2019. Accesat în ianuarie 2020, la: http://www.just.ro/date-statistice/.
MINISTERUL JUSTIȚIEI.b., Situația statistica privind condamnările privind infracțiunea de omor în perioada 1990 – 2019, 2019. Accesat în ianuarie 2020, la: http://www.just.ro/date-statistice/.
MONTOYA, E.R., TERBURG, D., BOS, P.A., & VAN HONK, J., Testosterone, cortisol, and serotonin as key regulators of social aggression: A review and theoretical perspective, Motivation and emotion, 36, 1, 2012, p. 65–73, doi:10.1007/s11031-011-9264-3.
OLRY, R., & NICOLAY, X., Histoire des sciences medicales, 3, 1994, p. 199–203. Accesat în decembrie 2019, la: https://www.yumpu.com/fr/document/read/16851497/histoire-sciences-medicales-bibliotheque-interuniversitaire-de-.
PEEK-ASA, C., WALLIS, A., HARLAND, K., BEYER, K., DICKEY, P., & SAFTALS, A., Rural Disparity in Domestic Violence Prevalence and Access to Resources, Journal of Women's Health, 20, 11, 2011.
PLATFORMA SINC, Hormone cortisol linked to increased aggression in 10-year-old boys, ScienceDaily, 2016. Accesat în februarie, 2020, la: www.sciencedaily.com/releases/2016/03/ 160316085023.htm.
POTEGAL, M., STEMMLER, G., & SPIELBERGER, C., International Handbook of Anger, Constituent and Concomitant Biological, Psihological and Social Processes, Springer New York Dordrecht Heidelberg London, 2010, DOI 10.1007/978-0-387-89676-2.
RADA, C., Violence against women by male partners and against children within the family: prevalence, associated factors, and intergenerational transmission in Romania:a cross-sectional study. BMC Public Health, 14, 2014, p. 129. doi:10.1186/1471-2458-14-129
RADA. C., Valori identitare ale familiei româneşti contemporane în contextul globalizării. O abordare antropologică, Bucureşti, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, 2013, ISBN 978‐973‐167‐197‐0.
SOBOTA, R., MIHARA, T., FORREST, A., FEATHERSTONE, R.E., & SIEGEL, S.J., Oxytocin reduces amygdala activity, increases social interactions, and reduces anxiety-like behavior irrespective of NMDAR antagonism. Behavioral neuroscience, 129, 4, 2015, p. 389–398. doi:10.1037/bne0000074.
SOCIETY FOR NEUROSCIENCE, Brain Chemicals Involved In Aggression Identified: May Lead To New Treatments, ScienceDaily, 2007. Accesat în februarie 2020, la: www.sciencedaily.com/ releases/2007/11/071106122309.htm.
SOREFF, S.M., BASIT, H., & ARIF, H., Aggression, StatPearls Publishing, 2019. Accesat în iunie 2020 la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448073/.
STANGOR, C., Principles of Social Psychology, adaptat de Jhanjiani, R. și Tarry, H. pentru BCcampus Open Education, 2013. Accesat în februarie 2020, la: http://uilis.unsyiah.ac.id/oer/ files/original/0580db2c157c3861211191e6b9b4f83e.pdf.
THOMPSON, R.S., BONOMI, A.E., ANDERSON, M., REID, R.J., DIMER, J.A., CARELL, D., & RIVARA, F.P., Intimate Partner Violence: Prevalence, Types, and Chronicity in Adult Women, American Journal of Preventive Medicine, 30, 6, 2006, doi: 10.1016/j.amepre.2006.01.016. PMID: 16704937.
UNESCO, School violence and bullying a major global issue, UNESCO News, 2019. Accesat în ianuarie 2020, la: https://en.unesco.org/news/school-violence-and-bullying-major-global-issue-new-unesco-publication-finds.
VAN ERP, A.M.M., & MICZEK, K.A., Aggressive Behavior. Increased Accumbal Dopamine, and Decreased Cortical Serotonin in Rats, The Journal of Neuroscience, 20, 24, 2000, doi: 10.1523/JNEUROSCI.20-24-09320.2000.
WANG, F., YANG, J., PAN, F., HO, R.C., & HUANG, J.H. Editorial: Neurotransmitters and Emotions, Frontiers in psychology, 11, 21, 2020, https://doi.org/10.3389/fpsyg.2020.00021.
WORLD HEALTH ORGANIZATION, Global Health Observatory data, 2014. Accesat în februarie 2020, la: https://www.who.int/data/gho/data/major-themes/health-and-well-being
YANG, Y., ZHANG, X., PENG, Y., BAI, J., & LEI, X. A dynamic causal model on self-regulation of aversive emotion. Brain informatics, 7, 1, 20, 2020, https://doi.org/10.1186/s40708-020-00122-0.
