O PERSPECTIVĂ PSIHANALITICĂ PRIVIND TRĂIRILE AFECTIVE ÎN PROIECTELE DE CERCETARE A TRAUMEI ISTORICE. CAZUL DEPORTĂRILOR DIN REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ

Autori

  • Zinaida Bolea Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Sociologie și Asistență Socială, Departamentul de Psihologie

Cuvinte cheie:

traumă istorică, transfer, contratransfer, proiecție, identificare proiectivă.

Rezumat

Studiul de față se referă la trăirile cercetătorilor care au realizat interviuri și studii de caz în proiecte de istorie orală dedicate fenomenului deportărilor forțate din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM), care au avut loc în perioada anilor 1940–1941, 1944–1953. În acest articol sunt prezentate rezultatele unui demers calitativ de cercetare, în care am avut scopul de a identifica și de a analiza următoarele aspecte psihologice legate de contextul cercetării fenomenului deportărilor din RSSM: 1) percepția materialului traumatic în cadrul interviurilor de cercetare; 2) gestionarea trăirilor afective în cadrul interviurilor de cercetare; 3) evaluările cercetătorilor privind felul în care trăirile afective influențează procesul de cercetare. Cadrul conceptual-teoretic al cercetării este unul psihanalitic. Rezultatele cercetării relevă că cercetătorul istoric este în contact nu doar cu informația factuală, ci și cu informația afectivă inerentă interviului. Ca urmare a analizei de conținut a textelor interviurilor realizate cu cercetătorii istorici, s-a constatat că contactul emoțional al cercetătorului cu materialul traumatic implică trăiri emoționale intense și determină clarificări importante privind obiectul cercetării. Pentru gestionarea cadrului cercetării, cercetătorul este solicitat să realizeze un clivaj funcțional, care presupune coexistența în același timp pe dimensiunile științifice și umane, cognitive și emoționale.

Referințe

AGABRIAN, M., Cercetarea calitativă a socialului, Iași, Polirom, 2004, p. 127–147.

AGABRIAN, M., Analiza de conținut, Iași, Polirom, 2006, p. 108–116.

BOHLEBER, W., Remémoration, traumatisme et mémoire collective. Le combat pour la remémoration en psychanalyse, Revue Française de Psychanalyse, 71, 1, 2007, p. 803–830.

CONSTANTIN, T., Memoria autobiografică, Iași, Institutul European, 2004, p. 10–11.

CLARKE, S., Learning from experience: psycho-social research methods in the social sciences, Qualitative Research, 2, 2, 2002, p. 173–194.

FREUD, S., Dincolo de principiul plăcerii, Psihologia inconștientului, București, Editura Trei, 2000, 1920, p. 169–170.

GEMIGNANI, M., Between researcher and researched: an introduction to countertransference in qualitative inquiry, Qualitative Inquiry, 17, 8, 2011, p 701–708.

HOLMES, J.T., Countertransference in qualitative research: a critical appraisal, Qualitative Research, 14, 2, 2014, p. 166–183.

EUSTACHE, F., Mémoires stables et instabes, Revue Française de Psychanalyse, LXXX, 2, 2016, p. 421–434.

JERVIS, S., The use of self as a research tool, CLARKE, S. and HOGGETT, P. (Eds) Researching Beneath the Surface, London, Karnac, 2009, p. 145–166.

FIGLIO, K., Oral History and the Unconscious, History Workshop Journal, 26, 1, 1988, p. 120–132.

KAUFMANN, J.-C., Interviul comprehensiv, FR. DE SINGLY et al., Ancheta și metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv, Iași, Polirom, 1998, p. 261.

KHAN, N., Countertransference in an anthropological study of extreme violence in Pakistan, Clio’s Psyche, 20, 4, 2014, p. 408–411.

LACAPRA, D., Trauma, Absence, Loss, Critical Inquiry, 25, 4, 1999, p. 696–727.

MARKS, S., MONNICH-MARKS, H., The analysis of counter-transference reactions is a means to discern latent interview-contents, Forum: Qualitative Social Research, 4, 2, 2003, http://www.qualitative-research.net/index.php/fqs/article.

MORGENROTH, C., The research relationship, enactments and ‘counter-transference’ analysis: on the significance of scenic understanding, Psychoanalysis, Culture & Society, 15, 3, 2010, p. 267–280.

PARKER, I., The place of transference in psychosocial research, Journal of Theoretical and Philosophical Psychology, 30, 1, 2010, p. 17–31.

PICARD, L., EUSTACHE, F., PIOLINO, P., De la mémoire episodique à la mémoire autobiographique: approche developpmentale. L'Anée psychologique, 109, june, 2009, p. 197–236.

ROBBEN, A.M., Ethnographic Seduction, Transference, and Resistance in Dialogues about Terror and Violence in Argentina, Ethos, 24, 1, 1996, p. 71–106.

ROPER, M., Analysing the analysed: transference and countertransference in the oral history, Oral History, 31, 2, 2003, p. 20–32.

SANDLER, J., Countertransference and role-responsiveness, International Review of Psychoanalysis, 3, 1976, p. 43–47.

SANTNER, E., History Beyond the Pleasure Principle: Thoughts on the Representation of Trauma în FRIEDLANDER, S. (Ed.), Probing the Limits of Representation: Nazism and the Final Solution, Cambridge, Harvard University Press, 1992, p. 143–154.

STROMME, H., GULLESTAD, E., STANICKE, E. et al., A widening scope on therapist development: designing a research interview informed by psychoanalysis, Qualitative Research in Psychology, 7, 3, 2010, p. 214–232.

Descărcări

Publicat

01-12-2022

Număr

Secțiune

Studii și cercetări

Cum cităm

O PERSPECTIVĂ PSIHANALITICĂ PRIVIND TRĂIRILE AFECTIVE ÎN PROIECTELE DE CERCETARE A TRAUMEI ISTORICE. CAZUL DEPORTĂRILOR DIN REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ. (2022). Revista De Psihologie, 68(4), 285-296. https://journalofpsychology.ro/index.php/RP/article/view/64